Eu îl voi ruga pe Tatăl, iar el vă va da un alt Mângâietor ca să fie cu voi pentru totdeauna.
JEAN VANIER – Paracletul // Cuvântul „paraclet” este un cuvânt grecesc atât de bogat în înțelesuri încât e greu să fie tradus perfect. Paracletul e cel care apără și îmbărbătează, care vorbește în numele celor mai slabi și îi susține. De aceea îl putem traduce ca „apărător”, dar și ca „mângâietor”, „consolator” sau „sprijin”. Etimologic, cuvântul „paraclet” înseamnă: „cel care răspunde strigării”. Ce nume frumos! Dumnezeu e cel care răspunde chemării celor slabi, nefericiți și neputincioși. O mamă este „paraclet” pentru copilul ei atunci când îi răspunde la chemare, îl poartă în brațe și-l iubește. De fiecare dată când avem grijă de o persoană în nevoie și răspundem chemării sale, suntem și noi „paraclet”. Isus era un „paraclet” pentru ucenicii săi.
„Paracletul” este dat celor care se simt singuri și care au nevoie de prezența unui prieten, celor care sunt pierduți, săraci în duh, care strigă către Domnul. (Entrer dans le mystere de Jesus, pag. 271)
Comentarii la Evanghelia lui Ioan 